CRIZA DIN UCRAINA. Manifestație prorusă de amploare la Donețk, în timp ce situația privind Crimeea rămâne tensionată

Donețk este capitala Donbas, un bastion minier situat la granița cu Rusia, de unde este originar președintele demis Viktor Ianukovici. De la fuga sa în Rusia, această regiune este afectată de tensiuni puternice între proruși și apărătorii unității Ucrainei.

Susținătorii unei ralieri la Moscova au ocupat deja de trei zile administrația regională și au înălțat drapelul alb-albastru-roșu înainte de a fi evacuați de poliție, joi dimineața. În plus, manifestații concurente a două tabere au reunit mii de persoane, degenerând, miercuri seara, într-o bătaie generală.

Semn al faptului că autoritățile iau în serios amenințarea, justiția a deschis o anchetă privind „atingerea adusă integrității naționale” împotriva lui Pavel Gubarev, om de afaceri local propulsat lider de proruși, cu același titlul ca liderii din Crimeea, care au cerut alipirea la Moscova. El a fost arestat joi și riscă zece ani de închisoare.

Serghei Taruta, un om de afaceri numit guvernator de noile autorități de la Kiev, a reunit vineri reprezentanții societății civile, care au adoptat un text ce face apel la o „Ucraină indivizibilă”.

La încheierea unei săptămâni agitate, prim-adjunctul primarului din Donețk, Serghei Bogacev, vede „semne de stabilizare” grație arestării liderului prorus. „El își păstrează însă susținătorii în oraș”, a adăugat el, contactat de AFP. Oficialul apreciază că mișcarea separatistă este condusă de un „grup mic” cu o influență evidentă din partea Moscovei.

Situația este în schimb la fel de tensionată în Crimeea, unde vineri, pentru a doua zi consecutiv, observatorii militari ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au fost împiedicați să intre în peninsulă de persoane înarmate și cu cagule.

Observatorii au ca misiune să încerce să readucă liniștea în Crimeea, unde Parlamentul local a decis să se separe de Kiev și să organizeze la 16 martie un referendum de alipire a Crimeei la Rusia.

Semn al tensiunilor puternice din peninsula ucraineană, ocupată de trupele rusești, militanții au pătruns vineri seara pe teritoriul unei baze a forțelor aeriene ucrainene din Sevastopol.

Supusă unor sancțiuni economice și diplomatice din partea Statelor Unite și Uniunii Europene, Moscova a amenințat că a recurs la arma energetică. Gigantul rus Gazprom a avertizat Kievul împotriva unei întreruperi a exporturilor de gaze dacă noua putere nu se achită cât mai repede de datoria de două miliarde de dolari.

Acest anunț a zguduit principalele burse europene. Parisul a cedat 1,15 la sută, Londra 1,12 la sută, dar Frankfurtul a suportat cele mai mari scăderi, cedând 2,01 la sută.

La Moscova, o manifestație de susținere a locuitorilor din Crimeea a reunit peste 65.000 de persoane, potrivit poliției.

Pe scena diplomatică, în pofida intenselor consultări care au loc de o săptămână, occidentalii și rușii nu au reușit să găsească o ieșire din criza care a izbucnit la sfârșitul lui februarie.

După tergiversări, Bruxelles-ul și Washingtonul au agitat spectrul sancțiunilor diplomatice și economice.

Președintele american Barack Obama a salutat, vineri, „pozițiile coordonate” ale Uniunii Europene și Statelor Unite în fața Rusiei în criza ucraineană în cursul unei conversații prin telefon cu cancelarul german Angela Merkel.

Vineri, în timpul unei lungi discuții telefonice cu Vladimir Putin în mai puțin de o săptămână, Barack Obama a adăugat că Rusia a încălcat suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ceea ce a condus Statele Unite la „luarea unor măsuri de represalii, în coordonare cu partenerii lor europeni”.

La rândul său, Vladimir Putin l-a avertizat pe omologul său american în privința riscului de „sacrificare” a relațiilor americano-ruse pentru „probleme internaționale izolate”, potrivit Kremlinului.

Angajat în cea mai dură confruntare cu Moscova de la destrămarea URSS, președintele Obama a ordonat restricționarea vizelor și a autorizat înghețarea activelor, vizând potențial oficiali ruși și ucraineni.

Liderii europeni au suspendat la rândul lor negocierile pe tema vizelor cu Rusia și au amenințat că vor adopta și mai multe sancțiuni, în special economice, dacă situația va continua să se deterioreze.

În cursul serii, purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov, asigură că Rusia nu caută un Război Rece. „Am vrea să îl evităm, sper (…) atât timp cât nu a început și să nu înceapă”, a declarat el.

Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a anunțat joi că UE va semna aspectele politice ale acordului de asociere cu Kievul înainte de alegerile prezidențiale din 25 mai din Ucraina. Refuzul președintelui Viktor Ianukovici de a semna acest acord este la originea mișcării de contestare.